Ingerul Mecanic – Dispozitive Infernale – Cassandra Clare


”O urmă de sare

se strecoară în aer și apele râului cresc,

întunecându-se precum culoarea ceaiului,

până când, în sfârșit, devin verzi…”

CASSANDRA CLARE  

Ingerul mecanic (Dispozitive Infernale, cartea 1)

Traducere: Shauki Al-Gareeb 

Nr pagini: 400 
Aparitie: 2011 

Pret: 44.90 lei

TESSA GRAY, o adolescentă de şaisprezece ani, traversează oceanul pentru a-şi găsi fratele. Destinaţia ei este Anglia, în plină epocă victoriană, dar ceva terifiant o aşteaptă în Lumea de Jos a Londrei, unde vampiri, vrăjitori şi alte creaturi supranaturale bântuie străzile iluminate cu gaz.
Numai vânătorii de umbre, războinici hotărâţi să scape lumea de demoni, menţin cât de cât ordinea în acest haos. Răpită de misterioasele Surori Întunecate, membre ale unei organizaţii secrete numite clubul Pandemonium, Tessa află curând că ea însăşi face parte din Lumea de Jos şi că este posesoarea unui talent rar: puterea de a se transforma, după propria-i voinţă, într-o altă persoană. Însă Magistrul, o figură misterioasă care conduce clubul, nu se va da în lături de la nimic pentru a face ca puterea Tessei să-i aparţină.
Fără prieteni şi hăituită, Tessa se refugiază la vânătorii de umbre de la Institutul din Londra, care jură să-i găsească fratele dacă ea îşi va folosi puterea pentru a-i ajuta. Tessa descoperă că e fascinată, în aceeaşi măsură, de doi prieteni buni: James, a cărui frumuseţe fragilă ascunde un secret mortal, şi Will, cel cu ochi albaştri, ale cărui stări de spirit schimbătoare, alături de o ironie caustică îi ţin pe toţi la distanţă… pe toţi în afară de Tessa. Pe măsură ce căutarea lor îi atrage tot mai adânc în inima unei urzeli oculte care ameninţă să-i distrugă pe vânătorii de umbre, Tessa îşi dă seama că ar putea fi nevoită să aleagă între a-şi salva fratele şi a-şi ajuta noii prieteni să salveze lumea… şi că dragostea poate fi cea mai periculoasă magie.

”…Deasupra malurilor sale, camele și roțile 

monstruaselor mașinării 

zornăie și se rotesc, forma dinlăuntrul lor 

dispare în propriile-i spirale,

șoptind mistere…”

Am inceput cartea cu gandul ca poate o sa fie la fel sau mult mai buna decat Orasul Oaselor, prima carte din seria Instrumente Mortale. Desigur am avut cea mai mare si mai buna surpriza si pentru asta o felicit pe autoare. Ma gandeam ca inainte de premiera filmului Instrumente Mortale- Orasul Oaselor sa dau o sansa macar uneia dintre cartile Cassandrei Clare, sa vad si eu de ce e lumea asa innebunita, de unde atatea cuvinte frumoase pentru ceea ce a scris. Dar curiozitatea m-a impins nu spre una ci spre restul scrierilor sale. Asa am ajuns la primul volum din seria Dispozitive Infernale, Ingerul Mecanic, pe care, recunosc, am devorat-o in mai putin de doua zile.

Faptul ca povestea incepe in anul 1878 m-a atras si mai mult, eu fiind o vanatoare a cartilor cu actiune in vremurile de mult apuse. Trebuie sa recunosc ca a reusit sa readuca la viata batrana Anglie, si desi nu am fost niciodata in Anglia, am putut sa imi imaginez destul de bine multe parti.

Intre Ingerul Mecanic-Dispozitive Infernale si o mica istorile a vanatorilor de umbre pot sa pun egal. Si partea asta imi place cel mai mult. De ce? Pentru ca mereu mi-am dorit sa aflu cum a fost inaintea eroilor principali, de exemplu, cum a fost inaintea personajelor Jace, Clarissa, Valentine, Alec si Isabelle?

Am avut sansa sa-l „intalnesc” pe William Herondale, stramosul lui Jace Herondale. Astea doi seamana foarte mult, si sunt cati? 135 de ani intre ei? Comportamentul, se pare ca e o mostenire de familie!  I-am mai intalnit si pe Gabrielle Lightwood, stra-stra si ceva bunicul celor doi Lightwood (Alec si Isabelle), si  Magnus Bane, pe care nu ma asteptam sa-l gasesc in Anglia ci mai degraba in NY fiind gazda unei petreceri.

Pe langa Londra victoriana pe care Cassandra Clare reuseste sa o zugraveasca si personajele bine conturate, partea intunecata a povestii a fost putin cam saraca, dupa parerea mea. Mi-ar fi placut sa existe o descriere mai bogata a monstrilor  „nascuti nici in Rai si nici in Iad”, si a demonilor.

Finalul a fost dureros. Ma simteam de parca m-as fi uitat toata ziua la soare, vara, incercand sa imi dau seama din ce e alcatuit. Lucrurile iau o intorsatura brusca, si ametitoare; nici macar nu banuiesti cine e personajul rau, totul e mascat foarte bine.

Inca nu imi venea sa cred ca o terminasem de citit, iar in urmatoarele cateva minute stateam in fotoliu si ma holbam la carte, sute de intrebari rotindu-se in capul meu… Ce vrea sa faca Will? De ce Pandemonium? Oare e acelasi Pandemonium ca si in Instrumente Mortale? Ce fel de locuilor al Lumii din Umbra mai era si Tessa? Experiment?

O recenzie a primului volum din Intrumente Mortale, Orasul Oaselor o sa vina dupa aparitia filmului in cinematografele din Romania. Cam prin semtembrie. Sper sa pot sa ajung la premiera, sau macar sa-l prind. As cam vrea sa fac o comparatie intre carte si film.

– Doar nu vrei să zici… că Charlotte luptă, nu?Nu așa ca Henry.
– Ba sigur că da. De ce n-ar face-o?
– Pentru că e femeie, zise Tessa.
– Și Boadicea era.
– Cine?
Așadar Regina Boadicea, stând mândră în trăsurica ei/ Învârtind în mână o săgeată și aruncând priviri ca o leoaică…–Will se întrerupse văzând că Tessa nu înțelegea, și zâmbi. Nimic? Dacă ai fi fost englezoaică, ai fi știut. Amintește-mi să-ți caut cartea despre ea. În fine, a fost o puternică regină războinică. Când în cele din urmă a fost învinsă, a preferat să înghită otravă decât să se lase prinsă de romani. A fost mai curajoasă decât orice bărbat. Cred că Charlotte e turnată după același tipar, dar cumva mai scundă.
– Dar nu e chiar atât de pricepută, nu-i așa? Adică, femeile nu prea au genul ăsta de sentimente.
– Despre ce sentimente vorbești?
– Pofta de sânge, presupun, zise Tessa după oclipă. Ferocitatea. Sentimente de războinic.
– Te-am văzut mănuind fierăstrăul în casa Surorilor Întunecate, spuse Will. Și dacă îmi aduc bine aminte, secretul doamnei Audley consta, de fapt, în faptul că era o criminală.
– Deci ai citit-o! răspunse Tessa  neputând să-și ascundă încântarea.
El păru amuzat.
– Prefer The Trail Of Serpent. Mai multă aventură, mai puțină dramă casnică. Totuși niciuna nu e la fel de bună ca Piatra lunii. Ai citit Collins?
– Îl ador pe Wilkie Collins, strigă Tessa. Ah –Armadale! Și Femeia în alb… Râzi de mine?
– Nu de tine, spuse Will zâmbind, mai mult datorită ție. Până acum n-am mai văzut pe nimeni atât de bucuros când vine vorba de cărți. Parc-ar fi diamante.
– Păi, sunt, nu? Ție nu-ți place nimic mult de tot? Și să nu-mi spui ”icrele de stridii” sau ”tenisul pe iarbă” sau ceva caraghios.
– Doamne, zise el mimând groaza, parcă m-ar cunoaște de când lumea.

– Oricine are ceva fără de care nu poate trăi. Nu te teme, o să descopăr ce e acel ceva pentru tine.

Jessamine se feri de ziar ca şi cum ar fi fost un şarpe.

-O doamnă nu citeşte ziarul. Poate doar paginile mondene sau ştirile legate de teatru. Nu mizeria asta.
– Dar tu nu eşti o doamnă, Jessamine…zise Charlotte.
– Vai de mine! zise Will. Asemenea adevăruri crude, dimineaţa, nu fac bine la digestie.
Sugerezi cumva ca resturile reputatiei mele au ramas intacte?intreba Will cu o groaza prefacuta.Cu siguranta am facut ceva gresit.Sau nu am facut ceva gresit.Depinde – lovi in portiera trasurii.Thomas!Trebuie sa mergem imediat la cel mai apropiat bordel.Vreau scandal si companie josnica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s